a) LECTURA CA PRIORITATE LA ORICE NIVEL DE RESPONSABILITATE

LECTURA CA PRIORITATE LA ORICE NIVEL DE RESPONSABILITATE

Promovarea cărţii şi a lecturii, cât şi promovarea informaţiei reprezintă activităţile principale pe care se bazează biblioteca publică. Celelalte funcţii sunt şi ele foarte importante, dar complementare acestei funcţii de bază. Cartea și lectura au fost şi trebuie să rămână componente principale ale bibliotecii moderne. Prin carte, lectură, cunoaştere și informaţie de calitate societatea poate fi schimbată în bine. Tehnologiile moderne sunt foarte importante şi pot contribui la îmbunătăţirea calității vieții cetățenilor, dar numai în condiţiile în care sunt utilizate adecvat. Când se va înţelege faptul că informatizarea nu reprezintă scopul bibliotecii, iar tehnologiile sunt doar mijloace de realizare a misiunii bibliotecii, toate lucrurile se vor reaşeza la locul lor. Până atunci bibliotecarii nu trebuie să scape din vizor cartea, lectura  şi informaţia de calitate. Mai ales în aceste timpuri, când se crede (eronat) că internetul şi calculatorul pot înlocui cartea, biblioteca şi bibliotecarul.

Drumul spre cunoaştere şi dezvoltare trece prin lectură şi cu cât mai greu este bagajul de cunoştinţe adunat în rezultatul lecturii, cu atât mai largi sunt orizonturile pe care o persoană le poate cuprinde. Prin lectură se transmite memoria colectivă a omenirii, de aici şi marea apreciere de care cartea și lectura s-au bucurat încă de la începuturi. Probabil nu există alte lucruri sau fenomene care să fi fost mai elogiate decât cartea şi puţine sunt marile personalităţi care să nu fi pătruns în marile valori, ascunse printre pagini şi să nu fi trimis mesajul acestei preţuiri către urmași.

În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre criza lecturii, deși trebuie de menționat că părerile specialiștilor sunt foarte divizate. Cert este faptul, că îngrijorarea privind starea lecturii, ca bază a cunoașterii, este una de proporții internaționale. Problema este cu atât mai mare cu cât și o mare parte dintre cei care citesc nu înțeleg sensul celor citite. La nivel pan-european, de exemplu, statisticile invocă o medie de 20% sau 73 milioane de europeni, sau unul din cinci adulți ca fiind analfabeți funcțional (persoană care știe să citească, dar nu înțelege sensul celor citite).

Tot mai multe națiuni încearcă să mobilizeze eforturile necesare pentru a schimba starea lucrurilor. În acest sens sunt elaborate și aprobate: legi, strategii, sunt create fundații, instituții, agenții – toate având menirea de a promova lectura pe toate segmentele de vârstă și poziționare socială.

Conştientizând rolul şi importanţa lecturii, diverse proiecte şi iniţiative de nivel internaţional şi naţional îşi propun să promoveze mesajul privind importanţa cărţii şi a lecturii, a cunoaşterii, a bibliotecii, atât în rândurile cercurilor largi de cititori, cât şi în rândurile decidenţilor de toate nivelurile. De amintit în acest sens diverse politici şi strategii elaborate în ţările lumii, în special în ţări cu puternice tradiţii democratice cum este: Franţa, SUA, Anglia, etc. Summitul Internaţional al Cărţii, organizat de Biblioteca Congresului SUA şi discuţiile din cadrul lui despre semnificaţia cărţii în civilizaţia umană, viitorul cărţii, viitorul bibliotecilor vine să demonstreze că fenomenul lecturii, cultura cărţii, viitorul bibliotecii sunt probleme cu implcaţii globale şi respectiv solicită rezolvare la același nivel.

În mediul cultural internaţional este bine cunoscută strategia naţională de promovare a lecturii în Franţa şi responsabilităţile asumate în acest sens de Centrul Naţional al Cărţii, Biblioteca Naţională a Franţei, Biroul Internaţional al Editorilor Francezi, etc. În infrastructura instituţiilor preocupate de promovarea cărţii şi a lecturii un loc aparte revine bibliotecilor. De remarcat politicile eficiente şi coerente privind stimularea lecturii timpurii, promovate pretutindeni în Franţa. Bibliotecile franceze au diverse programe de susţinere permanentă a interesului publicului pentru carte şi pentru lectură. Faptul că 90% dintre francezi au abilităţi bine conturate de lectură este oglinda responsabilităţilor asumate de aceste instituţii.

O politică eficientă de promovare a cărţii şi lecturii există şi în SUA. Printre pilonii acestei activităţi un loc aparte ocupă Centrul Cărţii de pe lângă Biblioteca Congresului SUA şi centrele cărţii organizate după model similar în toate celelalte 50 de state din componenţa SUA. O manifestare de top în şirul numeroaselor activităţi de promovare a cărţii şi lecturii este Festivalul Naţional al Cărţii, organizat deja al 17-lea an de Biblioteca Congresului SUA, care îşi desfăşoară activităţile sub preşedinţia şefului de la Casa Albă şi a Primei Doamne. Implicarea persoanelor din piramida puterii în lucrările Festivalului Naţional al Cărţii vrea să demonstreze marea importanţă a fenomenului lecturii în existenţa şi dezvoltarea unei naţiuni. Pe parcursul a celor 17 ediţii, începând cu anul 2001, Festivalului Naţional al Cărţii s-a transformat în sărbătoarea preferată a americanilor. Ediţia anului 2011 a sărbătorii a adunat, de exemplu, peste 200 000 de vizitatori, mult mai mult decât oricare eveniment cultural sau sportiv, organizat în capitala americanilor, şi mai mult de 100 autori ai cărţilor cu cele mai bune vânzări.

Un exemplu strălucit poate servi Agenția Lecturii din Londra, înființată  în anul 2012 ca o platformă pentru scriitori şi gânditori renumiţi pentru a distribui idei originale şi îndrăzneţe despre lectură, carte, bibliotecă.

Agenția Lecturii este o organizație caritabilă a cărei misiune este de a inspira oamenii să citească mai mult, să îi încurajeze să împărtășească bucuria lor de a citi și să celebreze înălțimile la care se poate ajunge prin lectură. Agenția are activități pentru toate categoriile de vârstă: copii, adolescenți, maturi și promovează ideea că totul se schimbă atunci când citim.

Anume la invitația acesteia renumitul scriitor Neil Gaiman a pregătit și prezentat un discurs la Centrul Barbican din Londra conferința „De ce viitorul nostru depinde de lectură, bibliotecă și fantezie”, care a trezit numeroase discuții în lumea bibliotecară. Cea mai simplă cale de a creşte copii educaţi, consideră Neil Gaiman, este de a-i învăţa să citească şi a-i convinge că lectura este o activitate plăcută. „Găsiţi cărţile care să le placă, oferiţi-le acces la aceste cărţi şi lasaţi-i să le citească” – îndeamnă acesta.

Un alt exemplu la fel de elocvent este Fundația „Lectură și Scris / The Reading and Writing Fundation”, Proiect pan-european care pledează cauza cărții, lecturii și a bibliotecilor și importanța acestora în dezvoltare.

Un proiect interesant, poate chiar istorie de succes, în promovarea lecturii prezintă Emiratele Arabe Unite. Cu o populație de peste 8 milioane de locuitori Emiratele Arabe Unite, demonstrează o grijă aparte pentru nivelul de lectură al populației. În anul 2016 este aprobată Legea Națională privind Lectura/National Law of Reading. Acest document legislativ are menirea de a susține dezvoltarea lecturii pe întreg teritoriul Emiratelor Arabe Unite. Conform Legii, finanțe provenite din taxe și penalități vor fi direcționate pentru tipărirea, publicarea și distribuirea cărților; școlile vor dezvolta planuri anuale de încurajare a lecturii; sectorul privat va fi încurajat să investească în fondarea de biblioteci și centre culturale prin inițiative de granturi și alte activități. Va fi creat un Fond Național pentru susținerea inițiativelor de încurajare a lecturii.

Alte inițiative, anunțate de Președintele Emiratelor Arabe Unite, Sheikh Khalifa bin Zayed bin Sultan Al Nahyan și vice-președintele Sheikh Mohammed bin Rashid Al Maktoum, includ solicitarea adresată către cafenelele din magazinele mari de a oferi clienților materiale pentru lectură și a permite angajaților să practice lecturi „specializate” în timpul programului de lucru. Conform concepției, cărțile care nu mai sunt solicitate pot fi donate. În același timp instituțiile mass-media trebuie să promoveze programe de încurajare a lecturii.

Referindu-se la această inițiativă legislativă, președintele EAU Sheikh Khalifa, menționa că: „Scopul nostru este de a pregăti generații care să lucreze pentru a excela și a realiza viziunea Emiratelor Arabe Unite, care de la început a recunoscut importanța cunoașterii, științei și culturii și le-a pus în interesul suprem al  patriei și emiratelor”.

Într-un mesaj pe Twitter, Șeicul Mohammed descria Legea Națională a Lecturii drept „un gest cultural și legislativ fără precedent”, care va ajuta „la edificarea unui viitor glorios pentru poporul nostru”.

Dacă alăturăm acestei preocupări și Proiectul Bibliotecii din Dubai, de peste 272 milioane de dolari, lansat la începutul anului 2016, urmând a fi finalizat în anul 2017, cea mai mare bibliotecă din lumea arabă cu 4,5 milioane cărți (inclusiv 1 milion de cărți audio și 2 milioane de cărți electronice), cu una din cele mai mari colecții electronice, clădirea de șapte etaje, urmând să includă spații pentru activități interactive, educaționale și culturale, săli de lectură, bibliotecă pentru copii, bibliotecă de business, centru expozițional, centru pentru conferințe, spații pentru diverse servicii, spații pentru instruiri, etc. atunci avem dovada că oamenii s-au pătruns serios de importanța lecturii, cărții și a bibliotecii în dezvoltarea țării.

Conform cercetării statistice „Utilizarea Timpului în Republica Moldova”, realizată de Biroul National de Statistică în cadrul proiectului comun ONU „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”, cu sprijinul financiar al PNUD, UN Women și Guvernului Suediei, moldovenii citesc mai puțin decât cetățenii statelor din UE.

Cercetarea s-a desfăşurat pe o perioadă de 12 luni, antrenând peste zece mii de persoane. Potrivit studiului, moldovenii citesc în medie câte 17 minute pe zi, sau mai puțin cu şapte minute decât cetățenii statelor din UE. Patru minute pe zi moldovenii dedică citirii cărţilor tipărite, la fel ca spaniolii, slovenii sau italienii.

Cea mai populară formă de lectură la moldoveni este lectura online. Pentru aceasta se alocă aproximativ 10 minute pe zi. În comparaţie cu femeile, bărbaţii consumă cu 10% mai mult timp pentru informarea online şi cu 8% mai puţin timp pentru citirea cărţilor pe suport de hârtie.

Persoanele de la orașe dedică activităților de lecturare de două ori mai mult timp decât cele de la sate (23 şi, respectiv, 12 min/zi). Moldovenii cu vârsta până la 34 de ani citesc preponderent online, iar cei cu vârsta peste 35 de ani citesc cărţi tradiţionale şi publicaţii periodice.

Legea cu privire la biblioteci, aprobată de către Parlamentul Republicii Moldova în iulie 2017, chiar în Articolul 1. Scopul şi obiectul legii stipulează că  „Scopul prezentei legi este consolidarea rolului bibliotecii în societatea modernă prin dezvoltarea ei ca un serviciu public de asigurare a accesului la lectură şi a interesului pentru informare”. O altă piatră de fundament pentru lectură este  Articolul 3. Noţiuni de bază potrivit căruia biblioteca  este „un serviciu şi o instituţie sau o subdiviziune structurală a unei instituţii, al cărei scop principal este oferirea accesului la resurse informaţionale, servicii şi facilităţi pentru a satisface necesităţile de lectură, informare, instruire, cercetare, educaţionale, culturale şi de recreere ale utilizatorilor săi”. Lectura apare și în Articolul 5.

Funcţiile bibliotecii, punctul (d), unde este specificat faptul că biblioteca  „promovează alfabetizarea, cultura informaţiei, lectura şi educaţia non-formală”.

Există, deci, o bază solidă pe care pot fi  construite  relațiile viitoare bibliotecar-cititor-lectură. Cum vor reuși bibliotecarii să contribuie la reanimarea uneia dintre cele mai importante responsabilități ale bibliotecii – promovarea lecturii și să-i dea „Cezarului ce-i al Cezarului” depinde de bibliotecari. De amintit aici  de prezicerea lui Steve Coffman care în lucrarea „Declinul și căderea Imperiului Biblioteca” / „The Decline and Fall of the Library Empire”, scria despre faptul că s-ar putea întâmpla ca viitorul bibliotecii să depindă de carte și anume de cartea tipărită. În acest context poate fi invocată o postare de pe Facebook a cercetătorului Dorian Furtună: „Faima de pe facebook, instagram și bloguri e atât de amăgitoare și efemeră. Odată cu evoluția formelor de comunicare, toată această informație de-o zi se va pierde în universul internetului aflat în expansiune. Mai rău, așa cum nu mai poți utiliza azi informația păstrată pe dischete, vor deveni odată inaccesibile sau de negăsit „viețile” noastre virtuale de pe bloguri și rețelele sociale. Paradoxal, în toată această expansivitate virtuală, cărțile rămân a fi obiecte durabile în timp. Nu sunt afectate nici de trenduri, nici de lipsa electricității, nici de mofturile noilor generații. „Viețile virtuale” – construcții cvasihipnotice, castele pe nisip…” (https://www.facebook.com/dorian.furtuna?fref=nf&pnref=story).

La 27 aprilie, BBC News publica pe site-ul său articolul Book sales hit a record as children’s fiction gains in popularity: http://www.bbc.com/news/business-39718016. Potrivit Asociației Editorilor din Regatul Unit, citată în articol, interesul copiilor pentru cartea de ficțiune a ajutat la atingerea unor vânzări record de carte în anul 2016, de 3,5 miliarde lire sterline. Vânzările cărților pentru copii au crescut cu 16%, ajungând la 365 milioane de lire sterline, majorarea datorându-se în principal achiziționării  lucrărilor  tipărite.

Este un argument forte în susținerea prezicerii lui Steve Coffman. Nu poate fi neglijat faptul, pentru că Dl Coffman lucrează într-o structură care dezvoltă servicii noi pentru biblioteci, în special, în bază de tehnologii moderne.

În cadrul Conferinței ALA (iunie 2017), fostul Secretar de Stat al SUA, Hillary Clinton, a adresat bibliotecarilor americani prin reprezentanții lor – participanții Conferinței ALA, un mesaj – omagiu pentru bibliotecă, bibliotecari, lectură și carte: https://www.youtube.com/watch?v=2bDQIP45OuY&feature=youtu.be . Mai ales, pentru lectură și carte. De la cea mai înaltă tribună a lor, bibliotecarilor americani li se amintește că cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă este să pună cartea potrivită în mâinile potrivite, la timpul potrivit. Referindu-se la lectură, fosta Primă Doamnă a SUA menționa că lectura nu este doar un lucru frumos de făcut, ci un mijloc de a ajuta copiii, de a le oferi cel mai bun început posibil în viață.

S-a întrebat cineva ce bucurie poate fi mai mare pentru un părinte decât să-și vadă copilul aplecat asupra unei cărți? Sau rugând maturii  să-i citească. Hillary Clinton mărturisește că a fost fericită sa-i citească fiicei sale și acum este fericită să citească pentru nepoți. La fel mărturisea și fostul președinte american Barack Obama, la o altă ediție a Conferinței ALA, într-un mesaj la fel de memorabil.

Hillary Clinton amintea în mesajul menționat despre mai multe cărți iubite de americani, printre care și Curious George  de Margret și  H.A. Rey. În acest context merită amintit un afiș al Bibliotecii Publice Boston care putea fi întâlnit pretutindeni în oraș: „Cu 25 de ani în urmă ai împrumutat de la Biblioteca Publică Boston cartea Curious George. Nu crezi că este timpul s-o aduci înapoi?”. Un fel de a aduce în prim plan biblioteca, cartea și lectura.

Reclame